Situatia din Cipru. Ce se intampla, mai exact, in triunghiul Turcia-Cipru-Rusia?

23-03-2013 10:37:01
Abonează-te la newsletter-ul LONews!

   Invazia turcă a Ciprului (Operațiunea de Pacificare a Ciprului) sau Operațiunea Cipru, cunoscută de către forțele armate turce sub numele de cod "Operațiunea Atilla", lansată in ziua de 20 iulie 1974, a fost o invazie militară turcă, ca răspuns la o juntă militară greacă ce urma să dea o lovitură de stat susținută în Cipru, organizată de Garda Națională Cipriotă, ai cărei lideri l-au detronat pe președintele cipriot, Arhiepiscopul Makarios al III-lea, și l-au instalat pe Nikos Sampson în locul lui. Invazia turcă a avut loc în două etape și s-a încheiat în august 1974, când trupele turcești au ocupat 37% din teritoriul insulei. A urmat înființarea de facto a Republicii Turce a Ciprului de Nord, care este în prezent recunoscută doar de Turcia, în contradicție cu termenii Tratatului din 1960.
   Rezumand, Turcia a invadat Ciprul, în urma unei lovituri de stat a Atenei, condusa de către ciprioții greci, având ca scop unirea cu Grecia.

   Concentrandu-ne asupra zilei de astazi, negocierile actuale dintre Moscova (Rusia) și Nicosia (Cipru), privind rezervele de gaz din largul coastei de sud a Ciprului, sunt urmarite cu îngrijorare de Ankara (Turcia), care nu acceptă afirmația Nicosiei privind suveranitatea deplină asupra acestor rezerve.
   Cu toate acestea, se pare ca ochii tuturor sunt axati pe insula si nu au nimic de-a face cu Turcia sau cu ciprioții turci. Printr-un capriciu ciudat al istoriei, conform analistilor orientali, Uniunea Europeană pare ca tocmai duce un proces de defăimare a ciprioților greci, de data aceasta, care isi impovareaza si isi distrug natiunea.
   Pentru corectarea situatiei, națiunea a fost rugata sa inghita un fel de „pastila 10%” care sa o ajute sa isi revina, prin impozitarea tuturor depozitelor bancare. „Imaginați-vă ca 10% din economiile dumneavoastra vor fi confiscate de guvern, împotriva voinței dumneavoastră”, în scopul obtinerii unor miliarde de euro asistență din partea UE, pentru prevenirea colapsului economic, afirmau ziarele de monitorizare a situatiei, din Orient.

   Ce naste insa "tragedia greacă", este faptul că ciprioții greci sunt rai daca o fac, și rai daca nu o fac. În cazul în care înghit pastila, ei vor fi mai săraci decât erau în urmă cu câteva săptămâni. În cazul în care nu fac asta, economia lor se va confrunta cu o criza totala.

   In acelasi timp, ceeea ce pare sa uite lumea este ca oficialii turci se afla intr-o situatie de ingrijorare crescanda, in urma evoluțiilor din Cipru. Există o serie de motive care ar putea face ca problema Ciprului sa ocupe pozitii de top pe agenda internațională, din nou, ducand la dureri de cap pentru Ankara, dupa cum afirma jurnalistul turc Semih Idiz.
   Iar o sursă potențială de probleme este… Rusia, ai cărei cetățeni au depus miliarde de euro în conturi off-shore din Ciprul grecesc, de-a lungul anilor, și care se plang astazi ca riscă să piardă sume uriase de bani. Moscova este furioasa pe UE și pe Nicosia, pentru că au venit cu un pachet de salvare, chiar dacă problema implica interesele a zeci de mii de ruși.

   Între timp, respingerea planului de salvare al UE, de catre Parlamentul cipriot grec, l-a facut pe Presedintele Nicos Anastasiades sa nu aiba alta alegere decat sa se întoarcă spre Moscova, "cerșind cu un cosulet in mana", cum au declarat unii analiști, in incercarea de a primi fondurile necesare din Rusia, pentru planul de salvare.

   Oficialii UE sustin si ei, de asemenea, ca Moscova trebuie să contribuie la salvarea economiei cipriote, vazand ca rusii au miliarde de euro investite acolo. Există, desigur, o ironie aici, de proporții epice. UE se bazează pe o putere din afara UE, cu care chiar are rivalități economice și politice pe mai multe niveluri, pentru a-l salva pe unul dintre membrii săi, afirma al-Monitor.

   Ciprioții greci obisnuiti trebuie sa fie foarte uimiti: de ce au mai aderat la UE, daca aceasta nu ii poate ajuta intr-o astfel de situatie, bazându-se în schimb ca Rusia va face acest lucru. Mai mult decat atat, unii analisti considera ca aderarea Ciprului la UE s-a facut intr-un moment in care Ciprul se bucura de un nivel de trai relativ bun, doar pentru a se asigura in raport cu Turcia. Conform acestor analisti, dorinta arzatoare a Turciei de a intra in UE ar fi fost considerata drept sansa pentru Nicosia in a-si exprima poziția de a dicta in termenii săi soluționarea problemei cipriote.

   Pe de alta parte, mulți turci care se uita la Grecia și Ciprul elen de astăzi, se întreabă de ce oare trebuie să insiste în continuare Turcia pentru aderarea la o uniune care nu ii îmbogățește pe membrii săi, ba chiar ii sărăcește.

   Între timp, guvernul turc urmareste discuțiile dintre Moscova și Nicosia, cu oarecare consternare. Motivul este faptul că Nicosia pare pregătita să transfere cea mai mare parte a drepturilor asupra rezervelor vaste de gaze naturale, existente în largul coastei de sud a Ciprului, Rusiei, în schimbul asistenței financiare pentru depășirea crizei economice.
   Ankara, cu toate acestea, respinge suveranitatea unica cipriota greaca asupra acestor rezerve, argumentând că ciprioții turci au, de asemenea, o miză în ele, ca să nu mai vorbim despre propriile interese economice ale Turciei în Mediterana de Est. Oficialii turci au sugerat chiar că, dacă administrația cipriotă greacă insistă asupra insusirii „hapsâne” a acestor rezerve pentru sine, atunci Turcia va interveni militar.

   Ceea ce este sigur, însă, este ca vor exista complicatii enorme pentru Turcia, în cazul Rusia va câștiga controlul asupra acestor rezerve, lăsând Ankara și Moscova la cuțite. Este interesant faptul că, desi există multe articole referitoare la discuțiile dintre Rusia și Nicosia, puțini par să se concentreze pe această problemă foarte reală.
   În același timp, există rapoarte care arata si ca Rusia nu este mulțumita… doar cu o parte din rezervele de gaze, ba chiar ii cere Nicosiei, in acelasi timp, sa ii permita instituirea unor baze militare pe insula, în scopul consolidarii prezenței sale în Mediterana de Est, care a fost slăbita datorita… crizei din Siria, unde Moscova detine baze militare.
   Oficialii turci au declarat ca sunt ingrijorati de aceasta perspectiva, având în vedere că Moscova i-a susținut în mod tradițional pe ciprioții greci in Consiliul de Securitate, atunci când venea vorba despre eforturile de rezolvare a problemei Ciprului. Este puțin probabil, însă, că Nicosia va putea sa urmeze acest curs, raspunzand pozitiv acestor cereri, odata ce aceasta este membru UE, cu legaturi in NATO, ca să nu mai vorbim de bazele britanice suverane care există deja pe insula.

   Mai sunt alti analisti, de asemenea, care susțin că, indiferent de interesele Moscovei în Cipru, pot sa nu apara frictiuni intre Turcia si Rusia, având în vedere cooperarea vasta economică dintre cele două țări, în valoare de zeci de miliarde de dolari, care se preconizeaza ca vor cunoaste in continuare o creștere, incluzand si domeniul strategic al energiei.

   Ba, mai mult decat atat, probabil ca nervii cipriotilor greci, in fata audierilor experților occidentali, care sustin ca „sprijinul lor se poate afla chiar in Ankara, și nu la Moscova”, sunt intinsi la maxim. Financial Times scria in ziua de 21 martie, prin Timothy Ash, care este șeful cercetării piețelor emergente pentru Standard Bank, următoarele: "Ce s-ar întâmpla dacă Ciprul ar incepe să se gândească altfel si sa ajunga la inamicul său de odinioară, Turcia, pentru ajutor?". Ash facea referire la castigul Ciprului, de7 miliarde de euro, in schimbul semnarii acordului Annan, de pace, pentru unificarea insulei, ca federație bicamerală, bi-zonală cu teritoriu alocat comunităților turcă și greacă într-o insula unită – plan susținut de UE la momentul respectiv, dar pe care ciprioții greci l-au respins cu o majoritate covârșitoare într-un referendum din 2004. Ciprioții turci au acceptat planul în referendumul lor separat.

   "Pacea și unificarea insulei ar putea, apoi, deschide probabil sansa explorarii comune a rezervelor de energie din sudul insulei, de către ciprioti (turci și greci) si de companiile turcesti", mai spune Ash. Aceasta este o perspectivă interesantă, dar foarte puțin probabila, având în vedere simpatiile adânc înrădăcinate, anti-turcesti, în psihicul cipriotilor greci.
   Numia ca, cine știe? Crizele existențiale i-au fortat de multe ori, in istorie, pe oameni, sa gândească în moduri noi. Este o sansa mica, dar s-ar putea întâmpla la fel si in cazul Ciprului, apreciaza jurnalistul pe probleme de diplomatie si politica externa pentru principalele ziare din Turcia, Semih Idiz, intr-un articol dedicat acestei situatii.

Din aceeasi categorie:
Vezi toate stirile
LIVE TV Lacasuri Ortodoxe
Program TV

Ce mai caută lumea...