LONews / Pr. Daniel Ivan

Chemare la Trezire

02-11-2011 12:11:26

   Cand stau si ma gandesc la felul in care decurg lucrurile, la drumul pe care aceasta lume l-a apucat, ma apuca o groaza teribila de tot ceea ce urmeaza sa se intample.

   Stiu ca nu ar trebui sa simt toata acesta frica, dar cred ca omul din mine se configureaza cate o data mult mai mult decat idealul a ceea ce ar trebui sa fiu… si acum ma tem. Stiu ca Nadejdea mea trebuie sa fie la Hristos. Stiu ca El nu ma va lasa. Dar ce pot face, sunt din nefericire pentru mine un om… si am momente cand ma tem.

   Si stiti ce? Cred ca cel mai mult ma tem pentru cei dragi ai mei. Si ma intreb. Cum voi reusi eu oare sa imi invat copilul sa traiasca intr-un veac in care Dumnezeu este tot mai mult blamat, iar cei ce isi zic crestini vor fi considerati anti-sociali?

   Cum voi reusi sa imi tin fruntea sus, fara teama, atunci cand lumea asta se va dezlantui cu o furie nemaivazuta impotriva Celui ce a creat-o. Oare cati dintre noi avem puterea de a marturisi pe Hristos chiar si in fata mortii? Privesc in jurul meu si vad ochi inrositi de ura la adresa Lui Hristos. Inima mi se chirceste de neputinta cand asista la grozaviile din jurul nostru. Atunci, ma framanta neputinta de a putea face ceva.

   As vrea sa fac ceva mai mult de atat, decat sa imi pun intrebari, dar ma simt uneori paralizat de tot ceea ce vad. Incerc sa raspandesc Vestea cea Buna prin paginile scrise. Vreau si doresc din inima ca toti crestinii sa inteleaga un adevar simplu. Hristos ne vrea lepadati de lumea aceasta, langa El. Iar noi ce facem?

   Biserica noastra parca a intrat in adormirea unei rutine. Traieste – o marturisesc cu tristete – un fel de “Dolce far niente”. Nimica nu o mai zdruncina. La hramuri sau sarbatori mai mari lumea in loc sa se roage se buluceste. Incet-incet credinta noastra se limiteaza la particele de tarnoseala, haine atinse de moaste, soboruri cat mai mari, coruri impresionante (“arama sunatoare si chimval rasunator”), coate date la ingesuiala, sarmale si vin, si sa nu uitam bataia pe litrii de Agheazma.

   Ortodoxia imbulzelii! Marele sociolog crestin Gustave Le Bon spunea: “Omul, ca si entitate, are cu siguranta credinta lucratoare in el. Multimile, in schimb, au fanatism.”

   Mor tinerii in jurul nostru subjugati de droguri, alcoolism, criminalitate si nici macar acest lucru nu ne mai atinge. Macabrul promovat in fuga dupa bani, de televiziuni, ne-a facut sa devenim imuni la lucruri care in urma cu 20 de ani ne oripilau. Crime, omoruri, violuri, batai, au devenit imagini obisnuite. Copiii nostri sunt indobitociti sistematic iar noi dormim cuprinsi de letargia nepasarii.

   Ne vorbeste Dumnezeu de rasuna pamantul, iar noi cei care ar trebui sa il auzim, parca am asurzit. Ne batem cu pumnii in piept laudandu-ne cu Ortodoxia noastra bimilenara, crezand ca acest fapt ne este vreo garantie inaintea Stapanului.

   Vai de noi si de noi!

   Am fost certat de multe ori cand criticam dezordinea si comportamentul oamenilor la sarbatorile mari ale Bisericii, si mi se reprosa ca vad doar raul, si ca oamenii nu sunt asa. Mi se spunea ca aceia nu sunt credinciosii, etc…

   Atunci, daca nu sunt credinciosii, sunt macar crestini botezati. Ce facem cu ei? Adica ce, Biserica este reprezentata doar de cei care ii stiu randuielile? Restul ce sunt? Sunt buni sa le luam banii si obolul, dar nu suntem capabili, sau nu avem dorinta si vointa sa ne aplecam asupra lor, sa ii invatam ce doreste si ce asteapta Hristos de la ei.

   Ma cuprinde de multe ori tristetea si nici macar nu stiu daca toate acestea vor ajunge sa fie citite, dar stiu ca vreau sa fac mai mult, vreau sa ma zbat mai mult, pentru ca vrem-nu vrem, viitorul acestei lumi depinde de noi, daca ne lasam sau nu in mana lui Dumnezeu si daca acceptam sa facem ceva ca si CRESTINI. CA SI ORTODOCSI!!!!

   Asa ca, TREZITI-VA!

   Treziti-va din adormire, treziti-va din confort, treziti-va din pacat si idolatria pantecelui si a vietii stricate.

   Nu mai traiti ca lumea aceasta, proclamandu-va in acelasi timp crestini-ortodocsi, pentru ca va inselati.

   Nu va ingropati in lucru si in munca zilnica, crezand ca Dumnezeu va intelege asta. NU fiti precum Marta! Dumnezeu nu se lasa batjocorit, El isi vrea partea Lui din tine.

   Nu mai fiti rai gratuit, nu mai ganditi rau despre fratii vostrii, nu mai barfiti si nu mai inselati, nu mai fiti invidiosi, barfitori, certareti, prefacuti, nepasatori. Nu mai fiti atat de siguri ca simpla prezenta la Slujbe sau apartenenta la un grup social este suficienta pentru a va considera mai mult decat aproapele vostru!

   Sunt prea multi intre noi care s-au pietrificat, si din pacate aceasta stare a patruns si in sanul Clerului, un cler in care multi, in loc sa fie Lumina Lumii si Sarea Pamantului au ajuns ca aceasta lumea cazuta sa ii robeasca. Au intrat in rutina. Au ajuns sa considere Preotia ca fiind o meserie ca toate celelalte! Doamne, iarta-ne!

   De ce nu vreti sa facem ceva la nivel de BISERICA A LUI HRISTOS? Sa o facem ORTODOXA nu doar ca fast, tipic, traditie, vechime sau rutina! Este oare Biserica Noastra, ORTODOXA in adevaratul inteles al cuvantului? Ati avut curiozitatea launtrica sa va intrebati macar, cat este obisnuinta si cat este dragoste fata de Hristos in ceea ce facem?

   S-au poate vrem ca noi sa fim cei lepadati??? Vrem noi sa fim precum vamesul la templu?

   Spune Sfantul Apostol Pavel: “Vine ceasul si acum este…” Doamne da-ne TREZVIE!

   E timpul sa ne trezim si cred ca inca nu e prea tarziu. Acum, cand inca se mai poate, haideti sa facem ceva. Sa traim mai cu putere, mai normal, mai sinceri cu noi insine. Sa slujim mai mult Lui Hristos, si sa traim mai mult pentru Hristos, prin puterea Duhului Sfant care ar trebui sa fie in noi. Sa urmam Sfintitilor Lui.

   Nu uitati: credinta plecata din iubire sincera si din lepadare de sine transforma cel mai negru pacatos in Sfant! Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al iertarii si iubirii. Este Cel care primeste cu bucurie pe fiecare fiu risipitor care se intoarce la El!

   Haide-ti sa incercam sa primim si noi Cununa Sfinteniei! Se poate! Priviti Calendarul din perete! Cititi Vietile Sfintilor! Vedeti BUCURIA vietii traite de ei.

   Se poate!

  Va indemn fratilor, din mocirla vietii in care cu toti ne balacim – si eu mai mult ca voi toti impreuna – … haideti sa ne trezim!!!

LIVE TV Lacasuri Ortodoxe
Program TV