LONews / KSLCatalin

LA MULTI ANI! - Duminica Ortodoxiei

24-08-2009 03:17:33

     La multi ani tuturor celor care, pe langa Sfantul Botez stiu sa si marturiseasca faptul ca sunt ortodocsi! Doamne ajuta!

- Ortodoxia este adevãrata cunoastere a lui Dumnezeu si cinstire a lui Dumnezeu

- Ortodoxia este Inchinarea la Dumnezeu In Duh si Adevãr

- Ortodoxia este proslãvirea lui Dumnezeu prin adevãrata Lui cunoastere si   Inchinare la El

- Ortodoxia este proslãvirea de cãtre Dumnezeu, prin dãruirea harului AtotSfIntului Duh, a omului care slujeste Lui cu adevãrat. 
Duhul este slava crestinilor (In. 7:39). 
Unde nu este Duhul, acolo nu este  Ortodoxie. 
Nu este Ortodoxie In Invãtãturile si filosofãrile omenesti

      - Ortodoxia este Invãtãtura SfIntului Duh, datã de Dumnezeu oamenilor spre mIntuire. Unde nu este Ortodoxie, acolo nu este mIntuire."

(SfIntul Ignatie Briancianinov, Predici la Triod  si Penticostar)

      

       Site-ul catholica, sub indemnul  "un catolic bine informat este un catolic mai bun" dadea candva o mana de ajutor explicand: 
      "Prin urmare, Duminica Ortodoxiei nu Inseamna duminica Bisericii Ortodoxe, ceea ce ar fi si un anacronism, deoarece aceasta denumire si-a luat-o Biserica Rasariteana de-abia mai tarziu, dupa schisma cea mare, pe cand dreapta credinta – ortodoxia – despre icoane s-a definit In al saptelea conciliu sau sobor ecumenic, de la 787, deci cu mult Inainte." 
http://www.catholica.ro/stiri/show.asp?id=3088&lang=r)

SERBAM: Biruinta Dreptei Credinte impotriva ereziilor.

- EREZII IN ACTUALITATE !

      Cei ce au fost la Sfanta Liturghie au putut afla prin pastorala citita, despre erezia iconoclasmului (si despre fondul misionar).  
     O mare victorie a Ortodoxiei, dar si a Bisericii Ortodoxe? 

1. Despre iconoclasm  s-a amintit destul de mult si este inca, la o alta dimensiune (sau nu) in actualitate.

2. "CInd Biserica dã anatemei o Invãtãturã, asta Inseamnã cã Invãtãtura cu pricina cuprinde hulã asupra SfIntului Duh, si pentru mIntuire este de trebuintã ca ea sã fie lepãdatã si Indepãrtatã.

 

      CInd este dat anatemei un om asta Inseamnã cã omul cu pricina si-a Insusit cu hotãrIre Invãtãtura hulitoare, lipsindu-se prin ea de mIntuire pe sine si pe semenii sãi, cãrora le Impãrtãseste felul sãu de a gIndi.

      Filosofarea omeneascã amestecatã In Invãtãtura credintei crestinesti se numeste erezie, iar urmarea acestei Invãtãturi – rea credintã (Scara, CuvIntul 1). 
      Apostolul Insirã Intre faptele trupesti si ereziile (Gal. 5:20). Intunecatu-s-a inima lor cea neIntelegãtoare, spune Apostolul despre Inteleptii care s-au abãtut de adevãrata cunoastere de Dumnezeu: zicIndu-se pe sine a fi Intelepti, au Innebunit… au mutat adevãrul lui Dumnezeu Intru minciunã… pentru aceea i-a si dat pe ei Dumnezeu Intru patimi de ocarã (Rom. 1:21-22, 25-26).

 

     „Fugiti de ereziile cele fãrã de Dumnezeu”, spune SfIntul Ignatie Teoforul, „cãci sunt nãscocire a diavolului, a sarpelui, Incepãtorului rãutãtii” (Epistola I cãtre Tralieni).
     Cumplitã armã sunt In mIinile duhurilor ereziile ! 
     Ele au pierdut popoare Intregi, rãpindu-le fãrã ca acelea sã bage de seamã crestinismul, Inlocuind crestinismul cu o Invãtãturã hulitoare, Impodobind aceastã Invãtãturã ucigasã cu numele de crestinism purificat, adevãrat, restaurat. 
     Erezia este un pãcat sãvIrsit, In primul rInd, cu mintea. 
     Acest pãcat este cu greu bãgat de seamã si anevoie priceput pentru cei care nu cunosc bine crestinismul, si ca atare prinde lesne In cursele sale simplitatea, nestiinta, mãrturisirea nepãsãtoare si superficialã a crestinismului. "

(SfIntul Ignatie Briancianinov, Predici la Triod  si Penticostar)

  

    " Biserica Ortodoxã este ecumenicã, dar nu ecumenistã. Si rãmIne ecumenicã, cItã vreme nu cade In ispita ecumenismului. Ecumenicitatea constituie expresia deplinãtãtii Bisericii si se propune si celorlalti, fãrã sã se Impartã sau sã se ajusteze dupã conceptiile omenesti.

… si… Intreaga lume are cu adevãrat nevoie de ecumenicitatea ei.
… este necesar ca ea sã se mentinã ecumenicã si sã nu cadã In ecumenism. Iar aceasta nu numai pentru a-si pãstra identitatea ei, ci si pentru a ajuta cu adevãrat lumea.      

     Un cunoscut profesor universitar de la Universitatea din Atena, aratã In articolul sãu "Liturghia comunã ecumenistã" din ziarul "Elefhterotupia" (25.X.1995) cã aceste miscãri ridicã o serioasã problemã pastoralã. Aceastã parodie de liturghie a avut loc In insula Sinos, la biserica episcopiei romano-catolice unde au cIntat ortodocsii, au slujit latinii, si au fost Impãrtãsiti toti, inclusiv protestantii prezenti, cu ostia de cãtre episcopul romano-catolic al Sinos-ului.
    Sã vã mai citez si un pasaj care vizeazã direct subiectul nostru:

    "Cu evlavie treceau prin fata icoanei Maicii Domnului, multi aprinzInd chiar  lumInãri: ortodocsi, catolici, protestanti, musulmani, budisti, sintoisti, cItiva cu religie nedeclaratã, dupã cum si atei convinsi.(…) Atmosfera din bisericã era "ca un pod ce ducea de la pãmInt la cer" desi unul se Inchina la Hristos, alul la Mahomed, altul la Buda s.a.m.d.(…)
    Aceeasi senzatie am mai avut-o acum trei ani Inainte, Intr-un centru budist din Kioto… Tot asa si acolo, budistii, localnicii se prosternau In fata unei statui, aprindeau tãmIie, identicã cu cea folositã de cresinii apuseni, ardeau lumInãri fiecare la Dumnezeul sãu…."
   
    
Vreau sã subliniez faptul cã prin astfel de actiuni, dãm senzatia necrestinilor cã suntem unul si acelasi lucru cu ei, cã nu are importantã cã ei nu sunt crestini si cã mIntuirea se aflã si In alte religii. 
   Cum vor mai cãuta credinciosii altor religii mIntuirea In Hristos sau ce Inteles va mai avea pentru ei propovãduirea ortodoxã a Evangheliei? "

 Hristianike, 6 martie 1997, Arhimandrit Gheorghios Capsanis.

 

    "Chiar daca toate neamurile si toate popoarele se vor Inchina fiarei care s-a ridicat din abis sa corupa pe cei ce locuiesc pe pamant, ostasii lui Hristos, ai Bisericii Ortodoxe, vor canta: "Cu noi este Dumnezeu, Intelegeti, neamuri, si va plecati, caci cu noi este Dumnezeu".

    Sa urati toata greseala, erezia si Invatatura potrivnica Bisericii Ortodoxe, ca niste buni ostasi ai lui Hristos, ca sa luati cununa cea nestricacioasa In ceruri. Amin"

Cu dragoste parinteasca,
al vostru Rugator catre Domnul,
arhim. Filothei Zervakos (ucenicul Sf.Nectarie)

("Viata si Invataturile Cuviosului Parinte Filothei Zervakos", Editura "Orthodoxos Kypseli", Tesalonic, 1994)

 

 

     “- Fratilor, unirea Bisericii nu este lucru omenesc ci dumnezeesc. Nu-i In puterea noastrã. Iatã cum vãd eu: sã punem post si rugãciune cãtre Dumnezeu si cInd va veni Duhul SfInt sã ne gãseascã ca Sfintii Apostoli(…). 
     Asta e lucrarea Duhului SfInt. Iar dacã va veni Duhul SfInt cInd Il cerem cu post si rugãciune, cInd va veni la toate mintile arhiereilor catolici si ortodocsi va fi aceeasi gIndire: Hai sã ne unim cã n-au fost la Inceput douã Biserici ci una singurã. 
     Deci asta sã cerem de la Dumnezeu, cã El poate face unitate de vederi In toate privintele… Iar dacã este vorba sã se creadã, sã se facã unitate de credintã, atunci numai Domnul stie… Noi, nu.” 

     “Ati vãzut dumneastrã la primi voievozi crestini ai romanilor, de cInd sunt cele trei tãri romane, Moldova, Muntenia si ardealul, toti au fost ortodocsi… 
     Stefan cel Mare nu a fost baptist! 
     Mircea cel BãtrIn nu a fost evanghelist sau adventist! 
     Alexandru cel Bun nu a fost martorul lui Iehova; 
     …nebunii ãstia au venit acum. Nici o sectã nu exista In tara noastrã pe atunci. Acestia vin din strãinãtate, plãtiti de masoni, sã ne strice dreapta credintã si originile noastre si originea noastrã de popor ortodox(…).  
      Sã tineti credinta care ati supt-o de la piepturile maicilor voastre! 
      Sã tineti credinta pe care o avem de douã mii de ani! 
      Nu vã luati dupã slugile satanei care vin din apus cu milioane de dolari. Ei cumpãrã pe prosti si pe nelãmuriti In credintã, sã rupã unitatea In sufletul poporului roman si vor sã facã cele mai mari erezii si nebunii In tara aceasta. 
      Pãziti-vã de acestia! Au case de rugãciuni dar acolo e casa satanei.”

 "Ortodoxia si internationalismul religios"  pãrintele Cleopa  

3.  "…Papa a transmis un mesaj cãtre membrii Intruniti ai Academiei In care afirmã cã ultimele cercetãri stiintifice dovedesc cã problema evolutiei este "mai mult decIt o simplã teorie".

       LepãdInd orice legãturã cu Biblia si cu Invãtãtura cristicã, el restrInge rolul lui Dumnezeu In creatie numai la crearea sufletului. 
      Oare ce a fãcut Dumnezeu, vreme de milioane de ani, pInã ce materia moartã a evoluat spre prima celulã vie si de aici la om? 
      Si cInd S-a hotãrIt Dumnezeu sã iasã din amortire si sã fabrice "In chip divin si pentru fiecare persoanã In parte" un suflet? 
      CInd a apãrut omul de Neanderthal sau Pitecantropus erectus? 
      CInd a apãrut primul filosof sau primul politician? Ori poate primul teolog iudeu sau catolic? 
     Acest "somn divin" In timp ce materia se autocrea si evolua, ni se pare una dintre cele mai eretice teorii, chiar dacã neexprimate ca atare, pe care un papã a avut-o vreodatã.
 
…Dupa  pãrerea Papei, trupul omului este consecinta evolutiei oarbe a materiei, iar sufletul a Inceput a fi creat de Dumnezeu, cIndva, la un timp nedefinit.

   David Beyers, Directorul executiv, al Comitetului de Stiintã si Valori Umane pentru Conferinta nationalã a Episcopilor Catolici, scrie la rIndul lui:
"Aici este un mare pas: Biserica a trecut de a zice cã esti liber sã accepti evolutia sau orice formã de creationism, la a zice cã acum noi vom accepta evolutia care, oricum, este de facto. Cine mai pune la Indoialã evolutionismul In Biserica romano-catolicã? Eu cred cã nimeni."

    Iatã dar cIt de subminatã este credinta catolicilor In SfInta Scripturã, prin acceptarea infailibilitãtii papale. 
   DiscutInd cu un catolic problema mesajului antibiblic al Papei, spre surprinderea mea, mi-a spus cã el este de acord cu Papa si crede cã este foarte posibil ca Dumnezeu sã fi luat o pereche de maimute cãrora sã le fi suflat In fatã, dIndu-le sufletul viu despre care papa afirma cã ar fi singurul lucru pe care Dumnezeu l-a fãcut si Il mai face Incã, pInã cInd papalitatea Isi va schimba pozitia si In aceastã problemã. 
   
    Asadar, mergInd pe rationamentul papal, pentru cineva care trage toate implicatiile din el, ca prietenul meu catolic, primii oameni – Adam si Eva – nu ar fi decIt niste maimute pe care Dumnezeu le-a ales, din milioanele de maimute existente, pentru a le da suflet uman. 
    De altfel, presa conservatoare italianã a scris cu litere de-o schioapã: 
             "Papa spune cã ne-am putea trage din maimutã" (Il Giornale) 
sau, In La Republica:
             "Papa a fãcut pace cu Darwin". 

      Jim Stainbough. de la Institutul pentru Cercetarea Creatiei din Santee, California, scrie: "In termenii stiintei si ai Bibliei, eu nu stiu dacã Papa este pe deplin constient de ceea ce afirmã aici". Apoi adaugã cã afirmatia papei face lucrul Institutului, pe care Jim Il conduce, mult mai dificil, pentru cã Papa este o persoanã respectatã si un om integru, ceea ce ar putea determina pe multi catolici sã ia spusele Papei drept adevãr evanghelic. Asa s-a IntImplat In Tenessee, unde un paragraf legal, care stabilea cã adevãrul care trebuie predat In scoli privind crearea lumii este cel din Genezã, a fost abrogat anul acesta, dupã 70 ani de functionare. 

     Iatã cum afirmatia Papei distruge Invãtãtura Biblicã despre creatie. ProfitInd de dogma infailibilitãtii papale, care pune un om pe aceeasi treaptã cu Dumnezeu, Papa Ioan Paul al II-lea a fãcut modificãri ale Sfintei Scripturi care, In perioada Sfintilor Pãrinti si a luptelor pentru pãstrarea credintei adevãrate, stabilitã de sinoadele ecumenice, ar fi dus la anatemizarea ereticului fãrã nici un fel de crutare. Autoritatea papalã, pentru catolici, trece Inaintea autoritãtii Bibliei si a Sfintei Traditii. Aceasta este cea mai mare "rãtãcire a vremurilor noastre". Ea poate fi rãtãcirea cea din urmã despre care ne vorbeste Scriptura.

    Infailibilitatea papalã se manifestã In mai multe feluri. De data aceasta, Papa este mai stiutor al adevãrului divin decIt Insusi Duhul SfInt. 
    El stie ce a fãcut Dumnezeu, la Inceputul creatiei – cInd, de fapt, nu avea nimic – si cInd a Inceput sã lucreze practic, fãcInd sufletele pe care le-a pus, fie In maimute, fie In niste oameni care au apãrut fãrã nici un amestec al Tatãlui ceresc, ci pe care "evolutia" darwinistã i-a pus la dispozitia Sa. Adevãrul adevãrat nu este continut In Biblie, ci In teoria lui Darwin si, mai ales, a darwinistilor.
"Rugãciune si luminã misticã", Pr.Gh.Calciu Dumitreasa, Ed.Dacia, 1998.

 
   
INCHEIERE, privind Sarbatoarea,dar…a BISERICII ORTODOXE :

    "Privind cu ochii credintei spre ereziile veacului nostru, care iau putere de dogmã In catolicism datoritã autoritãtii papale, care apare mai mare decIt a Sfintei Scripturi, dau slavã lui Dumnezeu cã, fãrã sã am vreun merit, m-a fãcut sã mã nasc ortodox. In felul acesta, m-a scutit de suferintele renegãrii acceptate a adevãrului credintei si de rãtãcirile puterii autoritative a organizatiei unui imperiu ecleziastic In care persoana umanã trece Inaintea lui Dumnezeu si-a Cãrtii Sfinte. Sã ne rugãm lui Dumnezeu si MIntuitorului Iisus Hristos sã pãstreze In ortodoxie lucrarea necurmatã a SfIntului Duh, care ne fereste de greselile dogmatice. In ciuda atItor pãcate pe care unii ierarhi ortodocsi le-au sãvIrsit, doctrina MIntuitorului a rãmas nestirbitã In Biserica noastrã drept mãritoare, neatinsã de modernisme, de aggiornamente, de ajustãri politice ale Sfintei Scripturi si de primatul unui om fatã de Dumnezeu.

Credem si mãrturisim, cu SfInta Scripturã si cu SfInta Traditie, cu hotãrIrile celor sapte sinoade ecumenice si cu Invãtãtura Sfintilor Pãrinti, cã Dumnezeu a creat lumea din nimic, pe regnuri, la timpuri diferite, si a Incununat creatia Sa cu omul, pe care l-a fãcut cu o grijã specialã, punInd In el toate elementele universului si, prin suflarea gurii Sale, sufletul omenesc, a pus In el chipul si asemãnarea lui Dumnezeu, care ne-a dat posibilitatea Indumnezeirii prin harul adus de Iisus Hristos, prin patima, moartea si Invierea Lui. Amin!"
"Rugãciune si luminã misticã", Pr.Gh.Calciu Dumitreasa, Ed.Dacia, 1998.

     La multi ani, din suflet si …spre mantuire! 
    
    Nu cinstim aceasta zi si nici pe inaintasii nostri, ferindu-ne sa recunoastem ca este o zi a Bisericii Ortodoxe atata timp cat este Una, Apostoleasca. 
    Lupta impotriva iconoclasmului, izbanda Bisericii Ortodoxe in aceasta lupta si pana la urma sarbatoarea aceasta ca si alte sarbatori sunt scrise in calendar spre a ne fi exemplu in primul rand, apoi spre amintire, cinstire si bucurie. Acest exemplu ne tine treaza constiinta de a nu neglija actualele si viitoarele erezii. 

LIVE TV Lacasuri Ortodoxe
Program TV