LONews / KSLCatalin

Nu va temeti, Sinodul Pan-Ortodox nu va rezerva nicio mare surpriza!

16-09-2011 11:06:11

     Într-un interviu publicat în urmă cu câteva zile, Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, preşedintele Departamentului Afacerilor Externe al Patriarhiei Moscovei, a adus lămuriri importante legate de viitorul Mare Sinod Pan-Ortodox, vorbind despre pregătirile legate de acesta, despre obiectivele sale, oferind chiar şi unele detalii de ordin practic. În rândurile de mai jos, serviciul de presa LONews va ofera traducerea integrală a acestui interviu, realizată de contributor Ing. Catalin Ion.

Reporter: – Călătoria Dvs. în Orientul Mijlociu şi Turcia a luat sfârşit. Aţi vizitat trei Patriarhii. Care a fost scopul acestei călătorii?
Mitropolitul Ilarion: – Călătoria mea a avut loc cu binecuvântarea Sanctităţii Sale Patriarhul Chiril al Moscovei şi al Întregii Rusii. Patriarhul şi Sfântul Sinod mi-au cerut să efectuez vizite regulate, la şefii Bisericilor locale ortodoxe, cu care să mă consult pe tema relaţiilor inter-ortodoxe, a aspectelor de interes fata de existenţa Bisericii Ortodoxe din lumea contemporană. O excursie în Orientul Apropiat era necesară, pentru a le răspunde personal Primaţilor celor trei Patriarhate vechi: Constantinopol, Antiohia şi Ierusalim.
   În prezent, Orientul Mijlociu se confruntă cu evenimente politice care ar putea complica grav viaţa creştinilor din această regiune. Nu este o coincidenţă faptul că Întâistătătorii Bisericilor din Orientul Mijlociu monitorizează îndeaproape problemele locale ale creştinilor: la 1 august 2011, în Iordania, Întâistătătorii Bisericilor din Antiohia, Ierusalim şi Cipru s-au întâlnit. Un reprezentant al Patriarhiei Alexandriei a participat la întâlnire. În data de 23 august 2011, o întâlnire similară a avut loc în Cipru. La 1 septembrie, o altă întâlnire pe marginea problemelor din Orientul Mijlociu a fost şi ea aşteptată la Istanbul, sub preşedinţia Patriarhului Bartolomeu al Constantinopolului.
   Biserica Ortodoxă Rusă nu a rămas indiferentă la problemele fraţilor ei ortodocşi aflati in Orientul Mijlociu. Ea şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la situaţia creştinilor din Orientul Mijlociu şi din alte părţi ale lumii, prin declaraţia Sfântului Sinod din data de 30 mai 2011.

   - Cum au primit Întâistătătorii Bisericilor, cu care v-aţi întâlnit, această declaraţie?
   - Le-am oferit celor trei Întâistătători textul în cauză, tradus în diverse limbi, inclusiv în greacă şi arabă. Întâistătătorii Bisericilor din Orientul Mijlociu l-au primit cu recunoştinţă. Patriarhul Antiohiei a afirmat, în mod special, că l-ar publica în mass-media ortodoxă din Siria şi Liban.

   - Care este opinia liderului Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, cu care aţi avut o întâlnire, referitor la situaţia creştinilor din Orientul Mijlociu?
   - Ca lider al unei regiuni a cărei populaţie este predominant arabă şi unde trebuie să convieţuiască musulmanii alături de creştini, Mahmoud Abbas cunoaşte problema. El speră ca evenimente de tipul celor care au avut loc în Irak şi Egipt, să nu se repete şi în cazul altor ţări din regiunea Orientului Mijlociu. Ştim că, mai ales după ce aceste ţări şi-au răsturnat propriile regimuri, cu ajutor din străinătate, situaţia creştinilor s-a înrăutăţit în mod dramatic. În Irak, conform statisticilor, trăiau circa un milion şi jumătate de creştini, iar acum numarul s-a redus la jumătate. Viaţa creştină este ameninţată constant, mulţi au fost forţaţi să părăsească oraşele şi satele în care locuiau de secole.

   - Frecvenţa ridicată a reuniunilor dintre Întâistătătorii Bisericilor din această regiune se justifică doar prin circumstanţele politice? La şedinţa Primaţilor, la Istanbul, se vor discuta problemele regionale şi, de asemenea, problemele cu dimensiuni pan-ortodoxe? (n.n. vezi ARHIVA Lacasuri Ortodoxe – raportul adunării, desfaşurata deja la ora postării articolului)
   - Pusesem această întrebare celor trei Patriarhi. Sanctitatea Sa Patriarhul Bartolomeu a spus că reuniunea este dedicată în primul rând problemelor din Orientul Mijlociu. Patriarhii Antiohiei şi Ierusalimului mi-au confirmat acest lucru. Patriarhul Teofil, de asemenea, a adăugat că, în cadrul întâlnirii, vor putea discuta toate aspectele care îi afectează.
   Dacă discută şi despre tema Sinodului Pan-Ortodox, eu nu pot şti. Dar cred că problemele pan-ortodoxe urmează să fie discutate de către toate Bisericile Ortodoxe locale, astfel încât să nu se creeze impresia că un grup de Biserici încearcă să ia decizii în numele tuturor Bisericilor locale, în absenţa lor.

  – Aţi vorbit despre viitorul Sinod Pan-Ortodox şi despre pregătirea acestuia, cu Patriarhii Antiohiei şi Ierusalimului?
   - Da, am abordat această problemă. Este important să se discute cu Întâistătătorul Patriarhiei de Constantinopol şi cu aceste Biserici configuraţia posibilă a Sinodului, tematica sa, modul în care el va reprezenta Bisericile, în ce mod vor fi luate deciziile. Astăzi, în contextul colaborării inter-ortodoxe, singura metodă de luare a deciziilor este consensul; doar acesta poate sta la baza cooperării între Bisericile Ortodoxe locale. Acesta este metoda de rezolvare a problemelor, în spiritul iubirii fratesti şi armoniei, pentru a lămuri problemele aflate în litigiu.
   Recent, câteva voci s-au ridicat, propunând să se renunţe la această metodă. Pentru unii, deciziile conferinţei inter-ortodoxe ar trebui să fie luate prin asigurarea unei majorităţi simple. O schimbare atât de radicală în activitatea organismelor inter-ortodoxe ar avea consecinţe serioase: în cazul în care o Biserică s-ar pronunţa împotriva unei anumite decizii iar opinia sa ar fi ignorată prin vot, atunci am asista în mod inevitabil la divizări ale familiei Bisericilor Ortodoxe. Şi, dacă divizarea nu este depăşită, în mod clar aceasta se va răsfrânge în mod direct şi asupra Sinodului Pan-Ortodox. Prin urmare, este imposibil să se propună astăzi orice altă metodă în afara consensului.

   - Care ar fi formele de reprezentare pe care le vedeţi, în viitor, în cadrul Sinodului pan-ortodox? El va reuni mai multe sute sau câteva zeci de episcopi?
   - Presupun că această problemă ar trebui să fie discutată în Comisia pregătitoare pan-ortodoxă. Dacă vrem să convocăm un Sinod Pan-Ortodox, într-adevăr, cred că ar trebui să fie invitaţi toţi episcopii eparhiali, astfel încât fiecare Sinod al unei Biserici locale să fie reprezentat de episcopul său, ca în timpul Sinoadelor Ecumenice. Numărul total al episcopilor eparhiali ai tuturor Bisericilor Ortodoxe locale a ajuns la aproximativ 500, şi cred că este destul de posibil să aduni 500 de oameni. Cu toate acestea, daca se va ivi situaţia imposibilităţii convocării unui astfel de forum reprezentativ – din varii motive tehnice – reprezentarea ar trebui să fie totuşi proporţională cu mărimea Bisericii.
   Astăzi, există mecanisme de cooperare inter-ortodoxă în care fiecare Biserică este reprezentată de unul sau doi delegaţi. Dar, se poate ca o Biserică să aibă un număr de credincioşi mai mare chiar decât toate celelalte Biserici locale la un loc. Nu se poate, deci, ca dimensiunea unei Biserici să nu fie luată în considerare la stabilirea cotelor reprezentanţilor săi în Sinodul Pan-Ortodox.

   - În opinia dumneavoastră, unde şi când ar putea avea loc Sinodul Pan-Ortodox?
   - Sanctitatea Sa Patriarhul Bartolomeu şi-a exprimat speranţa că acest Sinod ar trebui să aibă loc la Istanbul, în biserica Sf. Irina, unde a avut loc, în anul 381, şi Sinodul al II-lea Ecumenic. Cred că acest Sinod ar putea avea loc în viitorul apropiat, cu condiţia să fi fost discutate şi rezolvate toate problemele legate de reprezentare, protocol şi ordinea de zi.

  – Putem spune că, dacă s-ar fi ajuns la un acord privind toate aceste aspecte, Patriarhia Moscovei s-ar pronunţa astăzi pentru convocarea Sinodului?
   - Ne declarăm în favoarea convocării Sinodului, date fiind problemele cu care se confruntă astăzi Biserica Ortodoxă din întreaga lume, întrucât trebuie să se facă auzită vocea unităţii şi a solidarităţii Ortodoxiei. Acesta este motivul pentru care este foarte important să fie depăşite toate diferenţele, în etapa pregătitoare, astfel încât viitorul Sinod să fie un factor unificator, nu un factor de dezbinare. Prin urmare, este imperativ ca, aşa după cum se şi practică deja în colaborarea inter-ortodoxă, varianta consensului să rămână singura metodă de luare a deciziilor.

   - Unii reprezentanţi ai lumii ortodoxe se aşteaptă la altceva: cel de-al VIII-lea Sinod Ecumenic să se întrunească şi să suprime toate deciziile celor 7 Sinoade precedente…
   - Aceste temeri sunt nefondate. În primul rând, pentru că Sinodul nu va lua nicio decizie care să nu fi fost deja formulată pe parcursul ultimilor cincizeci de ani de către Comisia pregătitoare. Deciziile Comisiei pregătitoare sunt cunoscute, nu le ascunde nimeni: documentele şi protocoalele întâlnirilor din cadrul acestor comisii pot fi puse la dispoziţia celor care doresc asta. O mare parte din documentele Comisiei pregătitoare a fost publicată chiar şi în Jurnalul Oficial al Patriarhiei Moscovei, în anii 1970-1980.
   În plus, în cazul în care va fi luată decizia convocării Sinodului Pan-Ortodox (mi-ar plăcea să subliniez, şi ar tebui să reţineţi, că această decizie nu poate fi luată decât de către toate Bisericile Ortodoxe locale), toate temele care au fost discutate în cincizeci de ani vor fi studiate din nou. Acesta va face doar corecţiile necesare, ţinând seama de circumstanţe; deciziile luate vor fi cunoscute în avans: nu există niciun motiv să ne aşteptăm la surprize din partea acestui Sinod.

   – Putem spune că respectarea principiului consensului în desfăşurarea Sinodului ar exclude orice decizie care ar putea fi luată împotriva Sfintei Tradiţii Bisericesti, după cum se temeau unii dintre credincioşi?
   - Da, este exclus, deoarece principiul consensului necesită acordul tuturor Bisericilor în faţa deciziei. Daca o Biserică nu este de acord, ea are motivele ei, motive bazate pe Tradiţia unei Biserici locale în special. Trebuie spus că nu există nicio diferenţă doctrinară sau niciun dezacord în domeniul dreptului canonic între Bisericile Ortodoxe locale. Toate dificultăţile cu care ne confruntăm sunt, în primul rând, de ordin politic. Ele pot fi depăşite printr-un dialog între Bisericile locale, între care au intervenit dezacorduri, sau la nivel inter-ortodox.
   În ceea ce priveşte cele 10 teme introduse pe ordinea de zi a Sinodului Pan-ortodox, sunt cele din cei 50 de ani şi am ajuns deja la un acord asupra a 8 dintre ele. Ultimele două sunt de ordin, aş spune, tehnic. Acestea se referă la semnarea unui tomos privind autocefalia, în cazul în care aceasta se acordă unei Biserici, şi la ordinea în care Bisericile sunt trecute pe listele oficiale de pomenire, diptice. Aceste probleme, aş dori să subliniez în mod special, nu au nicio dimensiune doctrinară, putând fi rezolvate în urma Sinodului Pan-Ortodox.

   - Cu toate acestea, reprezentanţii grupărilor organizaţiilor non-canonice din Ucraina, care nu sunt în comuniune cu niciuna dintre Bisericile Ortodoxe locale aşteaptă Sinodul, pentru recunoaşterea autocefaliei şi introducerea lor în aceste diptice.
   - Problema schismei este una foarte dureroasă. Schisma este o rană pe trupul Bisericii. Desigur, Biserica trebuie să încerce să rezolve permanent schismele existente. Iar Biserica îi roagă întotdeauna pe cei care, conştient sau nu, au produs o schismă, să revină în sânul său. Ea îi aşteaptă cu braţele deschise încă.
   Presupun că viitorul Sinod Pan-Ortodox va lua în discuţie această tematică şi va lua decizii care să vină în ajutorul fraţilor şi surorilor noastre, pe care i-am pierdut prin schismă, pentru ca aceştia să se întoarcă în sânul Bisericii. Eu nu cred insa că reuniunea Întâistătătorilor Bisericilor din Orientul Mijlociu, sau oricare altă întrunire vizând problemele regionale, va fi în măsură să ducă la luarea unei decizii privind problema ucraineană. Ucraina nu se află în Orientul Mijlociu. Aceasta este o întâlnire regională, care va fi dedicată tematicii regionale din Orientul Mijlociu.

   – Aţi prezidat oficierea slujbei Adormirii Maicii Domnului în Mânăstirea Sfintei Maria Magdalena, care aparţine Bisericii Ortodoxe Ruse din afara graniţelor. Cum aţi fost primit, cum se realizează astăzi cooperarea dintre Patriarhia Moscovei şi Biserica din afara graniţelor din Ţara Sfântă?
   – Am fost primit într-un mod foarte călduros de egumenă, Maica Elisabeta, şi de surorile aflate în Mânăstirea Sfânta Maria Magdalena din Ghetsimani. Am oficiat Sfânta Liturghie. Şi a existat, desigur, un sentiment special pe care l-am trăit în ziua Adormirii Maicii Domnului, în locul în care Ea a fost aşezată în mormânt, unde Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos I s-a rugat Tatălui Său Ceresc, înainte de Patimile şi de moartea Sa.
   Cooperarea între Biserica Rusă din Afara Graniţelor şi Patriarhia Moscovei este în curs de dezvoltare, în direcţia cea bună. Astăzi în unele locuri, inclusiv în Ţara Sfântă, există structuri paralele ale Patriarhiei Moscovei şi Bisericii Ruse de peste granite, care pot fi intelese ca o anomalie din punct de vedere canonic. Acesta este rezultatul unor evenimente tragice care au urmat revoluţiei, iar procesul de vindecare a rănilor va lua ceva timp.
   În prezent, la solicitarea Bisericii din afara frontierelor, şi în urma deciziei Sfântului Sinod, un grup de lucru se ocupă cu studierea modului de colaborare, în continuare, între Biserica din afara frontierelor şi Patriarhia Moscovei. Cred că, dacă se doreşte, cooperarea din Ţara Sfântă poate fi analizată în cadrul acestui grup de lucru.” – informează serviciul de presa LONews.

LIVE TV Lacasuri Ortodoxe
Program TV