Stiri / KSLCatalin
LACRIMA – Simtire din Paresimi - o poezie ortodoxe de KSLCatalin. Aflat in post, incep sa cuget la crucea mea

LACRIMA - Metania, simtire din Paresimi (poezie, autor: KSLCatalin)

23-07-2017 11:35:15
De Redactia Stiri

LACRIMA – Simtire din Paresimi (o poezie de: KSLCatalin)

Aflat in post,
Incep sa cuget la crucea mea;
n-o vad! (nimic fiind
pe langa-Aceea spre care nu ma pot uita).

Incerc aceasta teama-ntruna,
cand gandul libertatea-si ia
de-a O vedea pe-Aceea, Una,
pe care Domnul tuturor statea.

Doar ce cutez a ridica privirea
spre punctul cel de sus al Ei,
observ ca nicidecum un punct,
ci infinitul
se varsa peste celelalte trei.

Mai bine spus, e Tatal
Ce ocroteste Crucea.
El Il primeste pe Iisus,
pe Fiul Sau Cel rastignit In lume
de catre fiii Sai – necredincios apus.

Putina mea credinta-mi spune:
- Ridica-ti ochii!… Cu curaj!
Faptura-mi Insa, nerabdand lumina,
elibereaz-o lacrima, sa-mi curga pe obraji.

Este normal, ca din lumina
privind in jur, sa simt doar nor;
si-n plus:
sa-L vad pe Soarele Luminii?
Chiar de-as fi OM,
e orbitor.

Incerc atunci timid
sa caut o cararuie, undeva,
pe unde sa-mi cobor privirea mai spre pamant;
De n-as mai lacrima…

Dar ma-ntalnesc, mai jos, pe Cruce,
cu Dumnezeu Cel rastignit.
Insa, cu Duhul Sau Cel Sfant,
Acum,
Lumina se-mplineste Intreit.

Zadarnic sper sa-mi fie pleoapa
despartitor de Infinit;
vreau sa-ncetez a lacrima.
Degeaba,
cand Insumi drept piron -
L-am pironit.

Mainile Lui Imbratiseaza
Intreaga lume-n fata Sa,
si inteleg c-aceasta cruce (nu cea din spate!)
e cea mai grea.

Sub El fiind, observ, cum pana
si umbra Crucii Lui mai incerca,
culcata pe pamant,
sa-L usureze
de sarcina pacatelor cea grea.

Ingenunchez, traind minunea:
ca ochii-a vrut a mi-i spala,
sa vad cu grija de-a mea cruce,
pe care n-o stiam vedea.

Iar jos, inconjurat de lumea
umbrita de Mantuitor,
Inchei metania-nceputa,
ma rog,
implor ca pe vecie Domnul sa-mi fie iertator.

De-as reusi in disperare, o lacrima sa iau de jos,
sa o pot da pentru iertare Mantuitorului Hristos…
Nu o gasesc.
Lumea-ntrebata nu are timp acum de ea.
Disper,
si, In sfarsit o vad, Sfintite Tata!
Dar… nu-i a mea.
Regret,

Ma-nchin,

Sarut, si-am Inteles Indata:
este o lacrima din Coasta-mpunsa a Ta!

O poezie compusa de: KSLCatalin, in Postul Paresimilor 2004

Alte stiri recente
Vezi toate stirile
LIVE TV Lacasuri Ortodoxe
Program TV
Lacasuri Ortodoxe Video Noutati
Lacasuri Ortodoxe Ultimele noutati
Hey! Ultimele Semnale
Informari Locale Ultimele Informari Locale