Stiri / KSLCatalin

DUCETI-VA SI VA ARATATI PREOTILOR!

27-05-2017 05:27:42
De KSL Catalin
"Duceţi-vă şi vă arătaţi preoţilor. Dar, pe când ei se duceau, s-au curăţit". (Luca 17, 14)

Dacă ar fi ca Evangheliile sa fie clare asupra unui singur lucru, acela ar fi... nevoia de ascultare. Cei 10 leproși au fost curatati, da. Doar unul dintre ei s-a întors să mulțumeasca, insa aceasta este o alta problema... Toata aceasta narațiune se întemeiază pe faptul că, totusi, cei 10 au fost curătiti, fiindca.. au fost ascultători la chemarea lui Hristos. Voi incerca sa ma concentrez pe acest aspect al istoriei, pe virtutea ascultării, care este unul dintre cele mai mari semne distinctive ale vieții creștine - o virtute care este înțeleasă greșit de majoritatea dintre noi, astazi.

- un articol de KSLCatalin, pornind de la cuvintele Pr. Protopop Paul Jannakos

Auzim peste tot, tot felul de definitii pentru aceasta "ascultare": in lumea clericala, sa urmezi porunca unui mai mare al tau pe scara ierarhica; in lumea laica, sa urmezi un sfat al preotului sau duhovnicului tau; ba chiar sa nici nu discuti sau sa comentezi ceva pe marginea vreunei porunci care, cateodata, este evident irationala sau chiar ar putea sa contravina invataturilor Bisericii. Ceea ce face ca totul sa fie mai greu, este faptul ca vorbim despre o virtute de care risti sa poata abuza oricine, oricand: un "sef" care prinde gustul puterii si actioneaza ca si cand ar fi el insusi Dumnezeu, comandandu-le cu autoritate suprema celor de sub el, ceea ce lui insusi de multe ori nu isi poate comanda sau controla. In alt caz, un subaltern se foloseste de invocarea acestei "ascultari", pentru a evita sa faca o actiune pe care altii o asteapta de la el: nu mi s-a dat aceasta ascultare, asa incat nimic nu ma obliga sa fac acest lucru! - in acest ultim caz, rezumand chemarea lui Hristos, la ascultarea de mai marele sau lumesc....

Atunci, ce sa insemne oare mai exact "ascultarea"? Cred ca raspunsul ne este dat chiar de modelul copiilor, al pruncilor cu care Hristos ne-a chemat sa ne asemanam, daca urmarim cu adevarat sa intram in Imparatia Cerurilor. Biserica ne invata, din experienta si traditia sa, ca un copil care asculta de Dumnezeu, asculta si de parintii sai, mult mai usor decat unul care este departe de Dumnezeu. Aceasta ar insemna, deci, ca ascultarea presupune de fapt dragoste si, deci, supunere din dragoste fata de Dumnezeu, si abia mai apoi, prin aceasta, o ascultare fata de cei pe care Dumnezeu i-a randuit sa te conduca... Ascultarea ta devine, astfel, un indicator clar al credintei tale in Dumnezeu.

Pentru a intelege, insa, ce este si ce presupune adevarata ascultare, voi articula lamuririle de mai jos, pe unele cuvinte scrise de Pr. Protopop Paul Jannakos, slujitor al Bisericii Sfanta Maria Magdalena din Miami, SUA, pe marginea fragmentului evanghelic al Vindecarii Celor 10 Leprosi.

Noi, la urma urmei, iubim libertatea. Ne place independența. Ne place să nu fim obligati de restricții sociale care ne-ar împiedica sa ducem o viata autonoma, care sa ne permita sa facem ceea ce vrem, când vrem și cum vrem. Ne place faptul că societatea seculară în care trăim a ridicat o statuie "bunului plac", acordandu-i statutul celei mai mari si mai bune valori. Nu este acesta modul de viata "democratic", pe care ni-l dorim cu totii? Sa avem posibilitatea sa hotaram, pentru noi insine, ce fel de persoane să devenim și ce fel de viață sa ducem? Numai ca, atunci cand vine vorba despre adevarata ascultare, ajungem la un alt mod de a gandi. Cu toate acestea, trebuie sa ajungem la intelesul notiunii de "ascultare" - mai ales, ca ea ni se pare destul de ostentativa, impotriva valului idealurilor și principiilor care ne definesc ca societate laica.

În dicționar, actul de a asculta presupune sa te conformezi autoritatii. Deci, vedem la sensul de bază, că ascultarea înseamnă a te afla, mai intai, sub autoritatea cuiva. Soldații se afla sub autoritatea ofițerilor lor comandanți. Marinarii navigheaza sub autoritatea căpitanului lor. Sportivii concurează sub autoritatea antrenorilor lor; cantaretii, sub bagheta dirijorului lor. locuitorii unei tari, dupa autoritatea legilor acesteia. Toti cred intr-o cauza, pentru ca apoi sa se supuna autoritatii sub care se  afla. Suntem ascultători de legile fiscale, de regulile de circulație, precum și de legile care ne opresc sa facem rau altora. Ne trăim viețile în ascultare fata de de aceste legi convenționale, de cele mai multe ori, fără a ne indoi chiar de autoritatea lor de drept, pentru că știm că fără ele totul va deveni haos. Deci, suntem, deja, mult mai ascultători decât credeam...

"Ajungem acum la virtutea ascultării caracterizate in evanghelii, și pe care am recunoscut-o in comportamentul celor 10 leproși. Aici învățăm că ascultarea este parte integrantă a tainei mântuirii. Dar ceea ce trebuie remarcat aici, si ceea ce este cu adevarat interesant, este modul în care acest tip de ascultare", care ar trebui sa se gaseasca in Biserica, "difera cu totul de noțiunea noastră de ascultare", pe care am descris-o mai sus, in primele randuri, "în sensul ei civil și social. Iar aceasta diferenta este aceea ca, spre deosebire de duhul laic", care isi impune autoritatea prin legi directe, facand apel insistent la ascultare, "nicăieri în Evanghelii, și nici în viața Bisericii, cineva nu va fi obligat vreodată să fie ascultător". Daca veti cauta, veti vedea ca "nicaieri nu veti gasi cuvintele: 'trebuie să faceti acest lucru, trebuie sa faci asa'", ne asigura Pr. Paul Jannakos. 

Gândiți-vă, deci, macar pentru un singur moment: orice tara, cat ar fi ea de libera, te obligă să urmezi legile sale; iar daca nu faci acest lucru, ajungi sa suporti tot felul de consecințe neplăcute directe, amenzi și închisori și altele asemenea. Adica, astfel, odata cu incalcarea acestor reguli, și libertatea iti va fi limitata, progresiv. In Biserică, insa, ascultarea are un sens mult mai profund si fin: nimeni nu va fi constrâns să facă ceva, vreodata, daca nu va accepta în mod liber să facă asta. Acesta este indicatorul adevaratei ascultari si a adevaratei autoritati care vrea sa fie ascultata. Adevarata autoritate asculta de Iisus, pentru ca, prin ceea ce ea face mai departe, Iisus sa fie reflectat in actiunea sa. Adevarata autoritate nu isi va dori niciodata ca vointa si cuvintele sale sa fie ascultate, ci vointa si cuvintele lui Hristos, fiindca altfel, ea insasi iese de sub ascultare. Iar mai departe, iesind de sub ascultare ea insasi, nu va mai putea avea pretentia ca ceilalti sa o resepcte, sub ascultare. Adevarata autoritate isi doreste ca toti cei aflat sub ascultarea ei, sa se afle, mai intai, sub ascultarea lui Hristos. Iar aceasta, doar fiindca ascultarea fata de Hristos nu presupune nimic altceva decat ca noi insine sa ne predam, cedand voința noastră egoista si păcătoasa, Acestuia. Numai ca El face acest lucru prin invitație, și nu prin forță. El face acest lucru, pentru că iubirea și ascultarea sunt legate una de alta, de la început.

"Aici ajungem la esența problemei, pentru că așa cum Fiul lui Dumnezeu Însuși, Domnul Hristos, Il iubește pe Tatăl Său, asa face si voia Tatălui Său. Iisus este ascultător de Tatăl Său, și El face acest lucru pentru că iubirea Lui este perfectă și fără de sfârșit", spune parintele Jannakos. 

"Spre deosebire de vechiul Adam, care a eșuat în iubirea sa, din cauza neascultării sale, noul Adam este perfect ascultător de Tatăl Său și este, din acest motiv, slavit de dreapta Tatălui Său".

"Şi deşi era Fiu, a învăţat ascultarea din cele ce a pătimit; Şi desăvârşindu-Se, S-a făcut tuturor celor ce-L ascultă pricină de mântuire veşnică. Iar de Dumnezeu a fost numit: Arhiereu după rânduiala lui Melchisedec" (Epistola către Evrei a Sfântului Apostol Pavel). 

Pur și simplu, sa fim ascultători de Hristos, înseamnă sa renunțam la cădere, la mostenirea noastra egoista, păcătoasa, în favoarea voii lui Dumnezeu. La început, acest lucru ni se pare un lucru incredibil de dureros incat sa-l putem face, pentru că presupune sa facem lucruri pe care nu simtim ca am vrea sa le facem. Înseamnă să facem rugăciunile noastre de zi cu zi, chiar dacă noi nu simtim ca avem starea duhovniceasca necesara rugăciunii. Inseamnă participarea noastra fidela, duminica de duminica si de sarbatori, la viața liturgică a Bisericii, chiar dacă noi nu simtim sa mergem la biserică. 


Inseamnă sa ne mărturisim păcatele noastre, in Taina Spovedaniei, chiar dacă totul in interiorul nostru zbiara ca am putea-o face mai târziu, într-un moment mult mai convenabil. Aceasta inseamna adevarata ascultare din Biserica. Ea nu este supunere oarba fata de un om, neconditionata, ci fata de Dumnezeu, fata de Hristos, din iubire. Abia mai departe, prin aceasta iubire, ea se va raporta la o alta persoana, care la randul ei demonstreaza iubire si ascultare fata de Hristos. Abia apoi, din aceasta iubire fata de Dumnezeu, izvoraste aceasta ascultare fata de cel ce este pus de Dumnezeu sa te conduca. Aceasta ascultare, înseamnă sa postim noi insine până la Crăciun, chiar dacă suntem înconjurați de toate bunatatile si distractiile, de spiritul vacantelor, care ne ispitesc să părăsim virtutea postului, a cărui început rezida in ascultarea față de randuiala postului, fata de perioada lui, de lungimea lui, de inceputul si sfarsitul lui.

Ascultarea adevarata apare atunci când vine vorba sa ne taiem si sa renuntam la constrângerile noastre egoiste, voite, la lucrurile mici care ne sustrag de la o viata de credinta. Iar pentru a sti ceea ce este bun si randuit de la Dumnezeu pentru noi, va trebui sa participam la Liturghie, sa ne spovedim, sa postim si sa ne rugam. Pentru ca, doar astfel, vom sti ca acela este lucrul pe care Dumnezeu il vrea de la noi in acel moment. Și facem acest lucru, pentru că doar astfel putem contracara acele sentimente și gânduri și stări exprimate atat de des prin cuvintele "fiindca asa-mi place" sau "nu am starea de spirit necesara"... 

Asta inseamna, numai, ca eu o voi face oricum, indiferent de ceea ce simt acum. Și o voi face pentru că știu și cred în inima mea, in cel mai profund loc al inimii mele, ca facand asta, Dumnezeu imi va darui ce este mai bun, în cele din urmă.

"Duceţi-vă şi vă arătaţi preoţilor", iar ei s-au dus si s-au curatit... 
Aceasta este ascultarea din viața Bisericii. Sa-mi tai propria mea "auto-voință", în favoarea voii lui Dumnezeu, pentru ca știu că, daca nu voi face aceste lucru, nu voi putea sustine niciodata ca L-am iubit cu adevărat pe Dumnezeu. Amin.

- un articol de KSLCatalin, pornind de la cuvintele Pr. Protopop Paul Jannakos
Alte stiri recente
Vezi toate stirile
LIVETV Lacasuri Ortodoxe
Program TV
Lacasuri OrtodoxeVideo Noutati
Lacasuri OrtodoxeUltimele noutati
Hey!Ultimele Semnale
Informari LocaleUltimele Informari Locale