Sarbatori sacre japoneze la Muzeul ASTRA

05-03-2013 05:21:57
Abonează-te la newsletter-ul LONews!

   Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” din cadrul Complexului Naţional Muzeal ASTRA întâmpină vizitatorii cu o nouă expoziţie, al cărei vernisaj va avea loc joi, 7 martie 2013 de la ora 1400, la sediul muzeului, din Piaţa Mică, nr. 11.
   Este vorba despre o expoziţie deschisă până la data de 20 mai, cu titlul „Matsuri” şi „Kagura”. Sărbători şi dansuri sacre în Japonia, organizată de muzeografii Maria Bozan şi Gabriela Mihalţian. Fotografiilor realizate de d-na prof. univ. dr. Angela Hondru, cunoscut niponolog, li se alătură în acestă expoziţie şi piese din colecţiile Muzeului de Etnografie Universală „Franz Binder”.
   Vernisajul expoziţiei va fi precedat la ora 1300 de o conferinţă susţinută de d-na prof. Angela Hondru. Specialist reputat în cultura si literatura japoneza, Angela Hondru va dezvălui celor prezenţi semnificaţiile profunde ale celor două tipuri de manifestări ritualice, care nu se remarcă doar prin spectaculozitate, ci exprimă o întreagă istorie a culturii.
   În limba japoneză „matsuru” semnifică „a venera”. Matsuri denumeşte sărbătorile populare nipone, fiecare având farmecul său, conferit mai ales de o relaţie specială pe care acest popor o are cu anotimpurile. Primăvara se spune că Zeul Muntelui îşi îndreptă energiile înspre cultivarea şi recoltarea orezului. Vara, rugile adresate zeităţilor au rolul de a proteja recoltele de posibilele dezastre. Iarna este considerată cel mai sacru dintre anotimpuri şi de aceea majoritatea ritualurilor de Anul Nou reflectă înnoirea timpului.
   „Prezenta expoziţie cuprinde, la secţiunea Matsuri, douăsprezece grupări a câte şapte fotografii, reprezentând ce am considerat mai specific pentru fiecare lună. Lipsesc lunile septembrie şi noiembrie, nu pentru că nu se întâlnesc matsuri-uri la tot pasul, ci pentru că lunile august şi decembrie, reprezentate prin câte două grupări, sunt cele mai încărcate de sărbători populare cunoscute în întreaga Japonie”, explică doamna Angela Hondru.

   Dansurile Kagura aveau, la origine, un caracter religios. Ele erau interpretate la templu de către preoţi sau de către fete (miko), iar din anul 1868, când preoţilor li s-a interzis sa mai danseze, ele au început să fie prezentate de către trupe care duc tradiţia mai departe. Kagura este o modalitate de comunicare între comunitate şi zeităţi, acestea din urmă transmiţând oamenilor energia vieţii. Conform credinţelor străvechi, zeităţile erau fie spectatorii invizibili ai ritualului, fie chiar ele se întrupau în dansatori. Prin intermediul dansului, muzicii, acrobaţiilor, măştilor, costumelor, ornamentelor din hârtie cu valoare simbolică, spectacolul kagura povesteşte istoria sacră a naşterii universului.
    Expoziţia cuprinde patru tipuri de kagura din regiuni diferite ale Japoniei, în dorinţa de a scoate în evidenţă varietatea tematică a dansului sacru. Bicchū-kagura este o reîntoarcere la origini, într-un timp sacru ce permite participarea comunităţii la înnoirea Cosmosului prin ritual. Shiromi-kagura prezintă două tipuri de dans: fără măşti, adresate zeităţilor, şi cu măşti, în care zeităţile însele (kami) dansează. Despre Hayachine-kagura se crede că este un spectacol cu funcţie magică iar Okumikawa-kagura este un dans care invocă bogăţia recoltei, pacea şi sănătatea locuitorilor.

   Specialist reputat în cultura şi literatura japoneză, d-na Angela Hondru a publicat un curs de limbă japoneză, un ghid de literatura japoneză, a tradus peste douăzeci de cărţi din literatura niponă, şi a obţinut cu ani în urma titlul de doctor în filologie cu o teza despre obiceiurile vieţii de familie, nunta si înmormântarea, în tradiţia si literatura româna şi japoneză. De-a lungul timpului i-au fost conferite importante distincţii nipone: Premiul Ministerului de Externe al Japoniei, Premiul Japan Foundation (ambele 2008) si Ordinul Soarelui Răsare al Casei Imperiale (2009), titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii Hirosaki (2009). A beneficiat, în timp, de mai multe burse de cercetare în Japonia, prilej cu care a studiat tradiţiile străvechi ale Ţării Soarelui-Răsare.
   Numeroase piese japoneze aflate în colecţiile muzeului completează această expoziţie: jucării care se vând la temple şi pe străzi cu ocazia sărbătorilor, păpuşi tradiţionale utilizate mai ales la sărbătorile speciale dedicate fetiţelor, în martie, şi băieţilor, în mai, minunate vase din porţelan şi sticlă, câteva piese din costumul tradiţional japonez şi alte obiecte care aduc mai aproape de publicul sibian spiritul rafinatei culturi nipone. Cele mai multe provin din donaţiile reciproce care au avut loc în ultimii ani între Muzeul Japonez al Jucăriilor de lângă Himeji, Asociaţia japonezo-română Shimane-Transilvania şi Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”, precizează Maria Bozan, şef secţie Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”. 

Din aceeasi categorie:
Vezi toate stirile
LIVE TV Lacasuri Ortodoxe
Program TV

Ce mai caută lumea...