LONews / Alter News

Pomenirea lui Mircea cel Batran la Manastirea Cozia 2013

04-02-2013 05:04:22

   În Duminica a XXXII-a după Rusalii, 3 februarie 2013, Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie, în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, la Sfânta Mânăstire Cozia, necropola marelui domnitor şi ctitor de biserici Mircea cel Bătrân, din oraşul Călimăneşti, judeţul Vâlcea.

   După Sfânta Evanghelie, Preasfinţitul Episcop Emilian Lovişteanul a rostit cuvântul de învăţătură, în care a explicat pericopa evanghelică citită astăzi. „Din fragmentul acestei Sfinte Evanghelii înţelegem trei lucruri esenţiale: în primul rând dorinţa puternică a lui Zaheu de a vedea, dincolo de curiozitatea lui de a-L cunoaşte pe Mântuitorul Hristos, în al doilea rând observăm că judecata Domnului Hristos este alta decât judecata oamenilor din lumea aceasta, şi în al treilea rând vedem un lucru deosebit de important, că atunci când omul se judecă şi se smereşte pe sine, Dumnezeu nu îl mai judecă, ci îl iartă şi îl mântuieşte… . Deci, după cum Zaheu a dorit să-şi cureţe şi să-şi înnoiasă viaţa, tot la fel şi noi creştinii, prin Taina Spovedaniei şi a Sfintei Euharistii, să ne modelăm viaţa, cu ajutorul Harului lui Dumnezeu, pentru a deveni oameni sfinţi, oamenii lui Dumnezeu. ” , a evidenţiat Preasfinţia Sa.

    La sfârşitul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Gherasim a vorbit despre personalitatea Marelui Voievod şi Domn Mircea cel Bătrân. „Prin Slujba săvârşită astăzi nu am făcut altceva decât să continuăm ceea ce moşii şi strămoşii noştri au realizat aici de-a lungul timpului. Mănăstirea aceasta aşa cum o vedeţi şi dumneavoastră a rezistat împotriva tuturor încercărilor şi cotropitorilor. În timpul războaielor duşmanii ţării au spart piatra funerară de pe mormântul fericitului ctitor, însă nu au putut sfărâma nădejdea pe care şi-a pus-o el în Dumnezeu şi care a făcut să înalţe această mândră şi puternică fortăreaţă a rugăciuni, ea rămânând pentru veşnicie în grijea Preasfintei Treimi; fericitul ctitor Mircea cel Bătrân, după cum îl numim noi, nu a murit ci trăieşte în veşnicie, aşa cum fiecare dintre noi ne naştem pentru a trăi veşnic, deoarece, pentru noi creştinii, moartea nu este altceva decât trecerea de la pământ la cer, de la viaţa aceasta pământească la cea cerească.” , a subliniat Chiriarhul Eparhiei Râmnicului.

   După Sfânta Liturghie cei doi Ierarhi împreună cu soborul de slujitori au săvârşit slujba de pomenire a 593 de ani de la trecerea la Domnul a marelui voievod şi domn Mircea cel Mare.
   Momentul comemorativ a fost organizat de către către Arhiepiscopia Râmnicului şi Sfânta Mănăstire Cozia.

   După slujba de pomenire, au fost rostite alocuţiuni de către Înaltpreasfinţitul Părinte Gherasim, Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Părintele Arhimandrit Vartolomeu Androni, Exarh Eparhial, Ion Câlea, Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea şi Florinel Constantinescu, Primarul oraşului Călimăneşti.

   Mulţumind tuturor pentru participare, Părintele Arhimandrit Vartolomeu Androni, Exarh Eparhial şi Stareţ al Mănăstirii Cozia a subliniat: „Mircea cel Bătrân este simbol pentru românii de pretudindeni prin lupta dusă ca toţi creştinii din timpul lui să nu fie robiţi de jug străin, politic şi religios, şi privaţi de tradiţia strămoşească. El este întemeietor de ţară şi argument pentru noi cei de astăzi şi pentru cei de mâine, că avem dreptul la existenţă liberă, politică şi religioasă. Ne-a arătat că avem capacitatea să ne apărăm credinţa şi neamul, lucruri esenţiale în afirmarea unui popor de sine stătător.”
La eveniment au mai participat oficialităţi de stat, centrale şi locale, stareţi de la mănăstirile vâlcene preoţi, oameni de cultură, personalităţi ale culturii vâlcene şi numeroşi credincioşi din eparhie.

   Moartea domnitorului Ţării Româneşti, care a domnit în perioada 1386-1418, este evocată într-o veche cronică sârbească: „Anul 6926 [1418] s-a pristăvit marele voievod al Ungro-Vlahiei, Io Mircea, ianuarie 31” şi cronica lui Axentie Uricariul, în care stă scris: “Murit-au Mircea Vodă în domnie şi l-au îngropat la mănăstirea sa la Cozia”.

   După o îndelungată şi glorioasă domnie de 32 de ani, „principe între creştini, cel mai viteaz şi cel mai ager” (după cronicarul Leunclavius), Mircea cel Bătrân a adormit întru Domnul, la 31 ianuarie 1418, iar trupul neînsufleţit a fost adus de la curtea voievodală de la Argeş, la ctitoria sa de la Cozia.
   Domnitorul muntean s-a remarcat prin înaltele virtuţi: tăria credinţei, vitejia şi înţelepciunea cu care l-a înzestrat Dumnezeu pentru apărarea statalităţii şi creştinătăţii în lupta cu oştile Imperiului Otoman. Ţara Românească a cunoscut cea mai întinsă cuprindere teritorială din toată istoria medievală: de la Munţii Carpaţi până la Dunăre şi cu Banatul Severinului până la Marea Neagră, cu posesiunile transilvane şi părţile tătăreşti şi cu cetatea Dârstorului.

   Voievodul a ctitorit sau a „preînnoit“ lăcaşe de cult, importante valori arhitecturale ale patrimoniului românesc, cum este lavra Coziei, în al cărei naos se află tabloul votiv ce-l înfățișează în frumos costum de cavaler occidental, şi unde, sub lespedea de piatră, i se află mormântul. Biserica mănăstirii, cu hramul „Sfintei Treimi“, a fost ridicată între anii 1386-1388, de meşteri de pe Valea Moravei. În pronaosul bisericii se mai poate vedea şi astăzi pictura originală din anul 1391.
   Mircea cel Bătrân a ctitorit şi alte mănăstiri şi schituri: Brădet, Vişina, Snagov, Cotmeana şi la Sfântul Munte Athos.

LIVE TV Lacasuri Ortodoxe
Program TV